Prelude in G minor

I just watched a movie, which even superficial as it was, really made me think.  Maybe it was the story that brought out some old ideas and present beliefs. The plot is really unimportant, what matters is what it awakened inside me.

For some time I’ve been thinking that people don’t appreciate what they have, as they should; and it grew inside me, stronger and stronger until I managed to find a way to paint my thoughts.

None of you appreciate what you have, and probably I don’t either. We just take it for granted, don’t see the beauty in every sunrise or sunset. First we consider the sunrise mundane, then the sunset, then the whole day…then the whole year. Who do we think we are to do something so horribly horrifying as that?! Who are we to stop appreciating a ray of light, a drop of rain? As simple as they are. We have become so ignorant that, when we do realize, it becomes painful.

We should love every second, every little thing…every drop of rain in a storm. We should stop taking things for granted and realize how lucky we are to be able to experience it all. To be loved. What more is there to ask?

Sad.

Please, don’t forget to appreciate a finger…a kiss.

“Cum iti asterni asa vei dormi”

Ce e karma?

Karma e un concept, prin care fiecare acţiune – fizică sau spirituală – are în mod inevitabil o urmare.

Prin urmare, prin propriile noastre actiuni ne creeam atat trecutul si prezentul cat si viitorul. E adevarat, ca in unele religii, se sustine ca ar exista o anume existenta suprema ce poate controla ( si controleaza) karma, insa, majoritatea neaga acest lucru spunand ca insasi karma este o lege a Universului; insa pana si acolo unde karma este controlata de o zeitate, “Zeul nu face pe nimeni sa sufere fara nici un motiv, nici nu face pe nimeni fericit fara motiv. Zeul este drept si iti ofera exact ce meriti.” Asa ca, in final, tot tu iti creezi viitorul prin prezent si trecut.

Karma nu este echivalenta destinului. NU este. Oamenii au liber arbitru creeandu-si singuri “destinul”, dupa cum se spune popular pe la noi “Cum iti asterni, asa dormi”. Karma defapt “strange” toate actiunile trecute din viata (si din alte vieti), toate astea alcatuindu-ne viitorul. Insa, trebuie sa intelegem ca daca dam bani unei batrane azi la metrou, nu este obligatoriu ca maine la teza la mate sa luam 10 fara sa fi invatat nimic. Actiunile noastre prezente nu au o corespondenta exacta in viitor.

In budism insa, karma nu este complet responsabila pentru tot ce ni se intampla. Exista defapt 5 mecanisme ale Universului ( numite Niyama Dhammas) ce au un rol important in modul in care ne este prezentat viitorul :

• Karmma Niyama – consecintele actiunilor noastrea. Mai exact, insasi karma de care am vorbit pana acum.
• Utu Niyama : schimbarile in natura, ploi, vanturi, schimbari climatice pe care omul nu le poate controla.
• Biija Niyama : legile ereditatii
• Citta Niyama : intentia
• Dhamma Niyama —  tendinta Universului de a creea perfectiunea

Vreau doar ca acum, la sfarsit, sa subliniez faptul ca, karma se afla “mana-n mana” cu reincarnarea. Totul devine mult mai complex atunci cand si actiunile din vietile anterioare ne influenteaza viitorul, neh? Asa ca poate legea statisticii cum ca daca traiesti indeajuns de mult lucrurile bune si rele din viata ajuns la procente egale, pare mai real atunci cand defapt ai mai multe vieti.

In final, ce sa credem? Ca noi suntem responsabili pentru ce ni se intampla, ca noi se cream viitorul sau sa credem cu sfintenie ca cineva ne-a scris viata dinainte si ca noi defapt parcurgem un hol de sticla, cu doar 2 usi?

Protected: Meh

This content is password protected. To view it please enter your password below:

Password:

Cat? [+listen]

Bun. Deci, apasa play[vedeti ca inregistrarea e proasta, ca nu am gasit nimic altceva]  daca esti lenes si nu vrei sa dai click aici [x]

Acum, doar daca ai facut una dintre cele de  mai sus, poti continua cu cititul.

Am de gand sa va anunt cat de mult m-am saturat pe cacatul de pe strada. Si, da da! Vorbesc la propriu. Pe cuvant ca e din metru in metru de ajungi sa faci slalom printre cacati intre Cismigiu si Piata Universitatii. Cat de greu e sa iti tragii naibii cainele mai la o parte, asta trecand peste faptul ca nu ar trebui sa faca asa ceva pe strada. In mijlocul trotoarului.

Insa problema nu se termina aici. Cat de nesimtit si prost crescut sa fi sa scuipi din 5 in 5 minute in stanga si in dreapta. Ce-i cu prostia asta si de unde a aparut? Ce, faci un efort prea mare sa mergi sa-ti cumperi tigari pana la magazinu din colt si ti se aduna saliva in gura? Sau ce?

Cat de nesimtit sa fi sa fumezi 5 tigari pe o banca si sa le arunci pe  jos? Pe toate?!  Cum poate sa-ti treaca prin capsorul ala al tau proaspat si nesuprasolicitat sa cobori geamu si sa arunci tigara pe jos? Tu nu te gandesti ca daca toti fac asa in catva timp o sa inotam in tigari. Nu te gandesi…ce tampenie zic si eu. Ce-i aia gandire? Ce iti pasa tie de altii? De ce i-ai respecta? Tu umbli in masina, nu vezi, nu sti, nu auzi. Seara cand il auzi pe Badea ca ii injura pe so called “bizoni” si ca strainii care vin la noi isi fac cruce si aduc valiza cu usturoi ii injuri si tu. Iti faci cruce si tu, si mormai nemultumit “Ca la noi nu se misca nimic!”. Da intrebarea de ce, ti-ai pus-o vreodata? Sau e prea complicat? Sau poate ai pus-o si nu ai gasit raspuns? Hmm…oare de ce, ma intreb.

Sti de ce nu se misca nimic? Vrei sa sti de ce? Nu pentru ca a fost comunismul, nu pentru ca e coruptie, nu prentru ca se pun si se scot borduri. Nu, nu.  Nu se misca nimic pentru ca nu ne pasa. Nu ne pasa ca aruncam servetelu pe strada, nu ne pasa ca ca e plin de cacat pe strazi si nici nu ne trece prin cap ca ar fi vina noastra.

Mereu e vina “lor”.

Strazile se astupa. Pasajul de la Universitate se termina. dar…cat mai e pana cand nu o sa mai fie scuipat pe strada?

Mirosuri.

Ma gandeam de o vreme…

Faci dus, deci te speli cu sapun, respectiv gel de dus. Care cu ce are. Sapunul are mirosul 1. Iti speli parul, aici presupun ca nu il speli cu sapun, deci iata, sampon. Apare mirosul 2. Iesi din baie si te duci sa te imbraci. Presupun ca majoritatea folositi deodoran, asa ca adaugam mirosul 3 . Inainte sa pleci din casa te mai dai si cu prafum, mirosul 4 .

Deci, numarul minim de mirosuri ce se vor amesteca este 4. Si am sublinita minim pentru ca daca esti fata se mai adauga n tipuri de creme si lotiuni, fixativ, spuma de par si alte astfel de produse. Ca tip nu stai nici tu mai prejos pentru ca probabil folosesti crema de ras, si chestie din aia cu care te dai dupa. Na ca imi scapa numele! Apoi sunteti unii si cu gel si tot asa.

So, in final, cand ai iesit pe usa, tu defapt a ce mirosi?

In lift ele se mai dau si cu ruj  cu miros de capsuni.

I feel good, tanananana!

Yeah, indeed. I feel good. I feel fine. Hehe and no, i’m not on pot.

I’m glad i have him, I’m glad i have her, and all the other friends and people around me. I’m glad to be safe and feel different, I’m glad I’m growing every day.

I had an exceptional weekend, with sleep, movies, jokes, puns, inside jokes, walks along the riverside, music [lots of music], chocolate and sweets… and talks in the cold dark night.

I love spontaneus inteligence and my new alphabet. I love today, and yesterday and probably next day.

I’m planning to love the whole next period of time.

Else…i have nothing much to say.

Protected: So…

This content is password protected. To view it please enter your password below:

Password:

You woudln’t believe me

You don’t know what I’ve been through. You’ll never guess. I’d tell you but you wouldn’t believe me. You’d say i made it up. You’d roll your eyes and say ” Soo overreacting”. You’d say I’m crazy, that i have imagination, that i can act. You would do anything but believe me.

And what? Now you want to know what i’m talking about. Why would it matter? You’d say it’s a lie anyways. You would laugh and giggle, you’d take it as a joke. You would say i’m teenagerish, that it’s all in my head. And, what the heck! Maybe it really is. I wish it was. I wish everything was a dream and i woke up with a strong feeling that it really took place. But the fact is…i’m not that stupid. It really happened, it’s there, staring at me, pacing in my mind, never leaving. And it’s not like a killed anyone.

I just killed innocence.

I guess that when they say “The best way of hiding the truth is to expose it” they’re saying a much bigger truth than you would ever think.

Later add: I’m happier than you would ever believe.

De retinut

Data de 23 Octombrie 2008 intra in istorie.

Cine e de vina?

Oamenii sunt masochisti. Cel putin o mare parte.. Asta pentru ca, toti suntem curiosi. Unii se stapanesc, altii nu. Omul are boala curiozitatii de care nu se poate lecui, si care il distruge…bucata cu bucata.

Ti se pare ca te insala. Ce faci? Nu-mi zi mie ca  brusc nu se  scoala curiozitatea in tine si incepi sa urmaresti mai indeaproape. Unii in telefoane, altii in mailuri, pe siteuri si prin genti. Altii mai discret, numa cu privirea. Incepi sa faci diverse teste cretine pe “your significant other” sa vezi daca ai dreptate, asteptand parca, cu o placere macabra, un rezultat pozititv care sa-ti confirme banuielile. Incepi sa fi atat de obsedat incat ajungi paranoic si nu mai realizezi ca tu esti cel ciudat, care se indeparteaza si distruge tot. Dar …nuuu. Trebuie sa continui pana vei gasi ceva.

Te uiti in agenda, te uiti in mesaje-vezi un numar nou. Suni, nu iti raspunde o voce de acelasi sex. Arunci telefonul nervos pe masa, fara ca macar sa-ti treaca prin cap pentru o clipa, ca poate chiar nu exista alticineva. Cauti si mai inrait. Incepi discutii si certuri fara sens facandu-ti partenerul sa se indeparteze din ce in ce mai mult. Te enervezi cand vezi ca nu mai e ca inainte si dai imedita vina pe celalalt. Deja faci scandaluri majore. Evident ca ea/el nu te mai suporta. Trece o luna. Trec doua. Tu tot cauti si dezvolti o ura profunda pentru cel pe care odata il iubeai. Totul bazat numai pe supozitii.

Intr-o dimineata gasesti pe masa din sufragerie un bilet “Nu stiu ce s-a intamplat cu noi.”.

Cu un entuziasm bolnav, strigi in tine pline de multumire “Stiam eu!”

…fara macar sa te gandesti ca tu ai putea fi de vina.

Later edit: Nimic scris nu are legatura cu mine. Erau pur si simplu ganduri.